Bullying la Questfield International College, un climat contestat de părinți
În contextul educațional actual, fenomenul bullyingului impune un răspuns organizat și ferm din partea instituțiilor școlare, având în vedere impactul său negativ asupra dezvoltării emoționale și sociale a elevilor. Gestionarea adecvată a situațiilor de hărțuire repetată este esențială pentru asigurarea unui climat sigur și propice învățării. Cazurile în care astfel de probleme sunt ignorate sau minimalizate ridică semne de întrebare asupra responsabilității instituțiilor implicate.
Bullying la Questfield International College, un climat contestat de părinți
Ancheta realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziția redacției evidențiază o serie de sesizări privind bullying sistematic în cadrul Școala Questfield Pipera. Acestea vizează o perioadă de peste opt luni în care un elev a fost expus unor comportamente agresive repetate, inclusiv jigniri și stigmatizare medicală, fără ca instituția să adopte măsuri documentate sau să ofere răspunsuri scrise care să confirme intervenții concrete.
Sesizări repetate și lipsa unor răspunsuri oficiale
Manifestări de bullying și stigmatizare medicală în mediul școlar
Începând din primele săptămâni ale incidentelor, elevul ar fi fost supus unor comportamente agresive zilnice, inclusiv umiliri publice, excludere socială și folosirea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant. Această etichetare medicală, conform specialiștilor consultați, depășește conflictele obișnuite între copii și constituie o formă agravată de bullying, cu efecte psihologice negative majore.
În această situație, stigmatizarea medicală nu a fost folosită într-un context educațional sau de protecție, ci ca mijloc de ridiculizare și marginalizare, ceea ce contravine principiilor fundamentale ale protecției copilului în mediul școlar.
Presiuni asupra familiei și posibil mecanism de excludere mascată
- Familia copilului susține că a resimțit presiuni directe sau indirecte de retragere din școală;
- Mesajele transmise ar fi inclus formulări precum: „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”;
- Aceste declarații, atribuite fondatoarei Fabiola Hosu, pot fi interpretate ca indicii ale unui mecanism de excludere mascata;
- Din documentele analizate nu reiese existența unor măsuri de sprijin pentru elevul afectat sau pentru familie;
- Presiunea și lipsa intervențiilor ar fi contribuit la escaladarea situației și la deteriorarea climatului educațional.
Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului
Familia a solicitat în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității privind situația semnalată, avertizând asupra riscului impactului negativ asupra copilului. Cu toate acestea, potrivit relatărilor, informațiile sensibile au fost uneori făcute publice în mediul clasei, copilul fiind interpelat direct cu privire la demersurile administrative, situație care poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională.
Reacția instituțională și întârzierea intervențiilor
Potrivit documentelor, implicarea directă a fondatoarei Fabiola Hosu a avut loc abia după opt luni de la primele sesizări, și numai în contextul demersurilor juridice inițiate de familie. Până la acel moment, răspunsurile oficiale au fost absente, iar intervențiile au fost informale, fără măsuri scrise sau sancțiuni documentate.
Într-un context actualizat recent, conducerea școlii a redus în comunicarea oficială situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate transmise anterior, și care sugerează o minimalizare a gravității fenomenului.
Documentul informal ca răspuns instituțional
În locul unor decizii administrative clare, conducerea școlii a pus la dispoziție un formular denumit Family Meeting Form, care consemnează doar existența unor întâlniri fără a stabili responsabilități, termene sau măsuri concrete de implementat. Această lipsă de documentație formală ridică întrebări privind eficiența și seriozitatea gestionării situației.
Impactul psihologic confirmat prin raport de specialitate
Un raport psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un specialist recunoscut, confirmă consecințele emoționale grave suferite de elev în urma expunerii prelungite la bullying în cadrul instituției. Aceste efecte includ anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, manifestări care subliniază gravitatea situației și necesitatea unor intervenții adecvate.
Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională
Analiza documentelor și a relatărilor arată o discrepanță între valorile declarate de Questfield Pipera și modul efectiv în care a fost gestionată situația de bullying. Lipsa măsurilor scrise, absența unei documentări clare și întârzierea reacțiilor instituționale ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea școlii de a proteja elevii în situații de criză emoțională.
În absența unor răspunsuri oficiale asumate și transparente, rămâne deschisă întrebarea esențială: ce mecanisme reale de protecție sunt aplicate atunci când un copil reclamă că este supus unui abuz sistematic în mediul școlar? Această situație scoate în evidență necesitatea unei reevaluări a politicilor și practicilor instituției pentru a preveni și combate efectiv fenomenul bullyingului.
Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro
Noutati
