Casa Gheorghe Tătărescu din București: martor tăcut al puterii interbelice și renașterea în EkoGroup Vila

Când pășești dincolo de pragul acestei reședințe situate pe Strada Polonă nr. 19, ești invitat să traversezi un spațiu în care zidurile și detaliile arhitecturale poartă mărturii dintr-un secol tensionat, marcat de obstinația puterii, rafinamentul cultural și zdruncinările istorice. Casa lui Gheorghe Tătărescu nu se limitează la funcția sa de locuință; ea se configurează ca un depozit al memoriei politice, un martor discret al discursurilor contradictorii ale elitei interbelice, și – în prezent – un spațiu revitalizat cu degajarea unei continuități responsabile: EkoGroup Vila.

Casa Gheorghe Tătărescu: de la reședință politică la spațiu cultural al EkoGroup Vila

În centrul acestei povești se află Gheorghe Tătărescu, o figură emblematică, complexă și controversată a politicii românești interbelice, al cărui domiciliu bucureștean devine o extensie palpabilă a universului său: auster, echilibrat și autentic. Casa, una de scară modestă însă cântărită cu precizie, depășește arhitectura ca demarcație fizică pentru a deveni un limbaj al puterii temperate, o oglindă a relației dintre viața publică și cea privată. Această vilă interbelică – proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea și înfrumusețată cu intervenții artistice realizate de Milița Pătrașcu – respiră astăzi sub numele de EkoGroup Vila, o formă contemporană care nu șterge trecutul, ci îl tranformă în memorie vie.

Gheorghe Tătărescu: omul din umbra puterii și tumultul epocii

Născut la 1886 într-o familie cu dublă rădăcină aristocratică și militară, Gheorghe Tătărescu reunește în destinul său criza democratică și adaptarea înconjurată de compromisuri a României interbelice. Jurist de formare, a devenit un susținător vehement al reorganizării sistemului electoral și parlamentar, susținând votul universal în 1912 – un demers ce rămâne definitoriu pentru întreaga sa carieră politică. Prim-ministru în două mandate (1934–1937 și 1939–1940), parcursul său a oscilat între modernizare și întărirea puterii executive, între o democrație fragilă și alianțe politice adesea dubitative. Criticată de unii pentru rolul său în deprecierea democrației parlamentare, figura lui Tătărescu este profund ancorată în contradicțiile unei epoci dramatice, traversând dictatura regală, prăbușirea României Mari și gestiunea copleșită a alianțelor în societatea europeană aflată în colaps.

Casa ca extensie a puterii moderate și reflecția rigorii interioare

Spațiul de pe Strada Polonă nu este o vilă ostentativă – dimpotrivă, scara sa redusă dezvăluie o alegere conștientă, un cod etic al puterii temperate. Biroul prim-ministrului, modest amplasat la entre-sol, cu acces discret lateral și cu un portal inspirat din arhitectura moldovenească, vorbește despre un lider care nu caută impunerea prin fast, ci exercitarea funcției prin echilibru și reținere. Casa este configurată să armonizeze rigorile vieții publice cu intimitatea familială, marcând o distanțare clară între spațiile de reprezentare și cele domestice.

Relația dintre aceste planuri este mediată printr-un dialog liniar cu grădina interioară, o oază liniștită într-un oraș aglomerat, proiectată cu aceeași grijă ca restul locuinței. Această armonie reflectă cultura interbelică a unei elite care se opune amenajărilor massive ale aristocrației târzii, favorizând proporția și lumina naturală, considerări ce se pot descifra pe fiecare suprafață și în fiecare detaliu.

Un edificiu ca limbaj arhitectural: între Mediterană și Neoromânesc

Vila a fost concepută între 1934 și 1937 în două etape complementare: proiectul inițial aparține lui Alexandru Zaharia, iar Ioan Giurgea îl rafinează într-un parteneriat care definește liniile de forță ale arhitecturii interbelice bucureștene. Fațadele evită simetria rigidă în favoarea unui echilibru vibrant, iar elementele decorative – portaluri cu influențe moldovenești, coloane filiforme tratate divers, un mix de stiluri mediteraneene cu accente neoromânești – vorbesc despre o căutare atent calibrată între modernism și tradiție.

Această vocație estetică este intensificată prin contribuția Miliței Pătrașcu, elevă a lui Constantin Brâncuși și confidentă a Arethiei Tătărescu. Șemineul cu absidă neoromânească, realizat de aceasta, constituie o punte artistică între modernismul sculptural și valorile estetice locale – o emblemă care a influențat ulterior alte capodopere arhitecturale din București.

Arethia Tătărescu: discretă dar indispensabilă forță culturală

Subtilitatea arhitecturală se oglindește și în rolul Arethiei Tătărescu, „Doamna Gorjului”, autodidactă a culturii și binefacerii. Ea a asigurat o vigilență neabătută asupra proiectului, vegheată să evite opulența și să impună o coerență formală adecvată valorilor familiei și funcției locuinței. În același timp, Arethia s-a implicat în susținerea artei și meșteșugurilor tradiționale, fiind puntea de legătură cu personalități precum Milița Pătrașcu, contribuind la ansamblul brâncușian de la Târgu Jiu și promovând valorile naționale în contextual european interbelic. Casa devine astfel un nod cultural închis în jurul unei familii cu vocație discretă pentru putere și cultură.

Ruptura comunistă: degradare și amnezie simbolică

După prăbușirea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu în 1947 și arestarea sa în 1950, reședința intră într-un proces de declin funcțional și simbolic ce oglindește marginalizarea elitelor interbelice în regimul comunist. Naționalizată și reutilizată adesea în moduri incompatibile cu spiritul inițial, casa a pierdut nu doar sensul inițial, ci și calitatea arhitecturală, supusă intervențiilor neîngrijite și degradării lente.

Această dispariție a semnificațiilor a fost accentuată și de o tăcere durabilă asupra figurii sale istorice – iar casa, fără „narator”, a devenit un depozit mut al unei istorii mutilate, în care memoria publică refuza să recunoască nuanțele existenței lui Tătărescu și dinamica istorică a epocii.

După 1989: între controverse, erori și tentative de restituire a memoriei

Odată cu schimbarea regimului, destinul casei a cunoscut o perioadă de instabilitate în care multiple intervenții mai puțin respectuoase au tensionat relația cu patrimoniul inițial. Proprietatea a trecut pe mâna unor proprietari particulari, inclusiv a lui Dinu Patriciu, al cărui rol de arhitect a stârnit dezbateri acide din cauza modificărilor ce au afectat coerența arhitecturală dintre spații și finisaje.

Printre momentele cele mai criticate se numără convertirea temporară a casei într-un restaurant de lux, gest perceput ca o profanare a unui loc cu o încărcătură istorică și simbolică profundă. Astfel de experiențe ilustrează dificultățile societății românești contemporane de a armoniza interesul privat cu angajamentul față de memoria publică.

Totuși, aceste controverse au contribuit, paradoxal, la revigorarea interesului față de casa Tătărescu, generând studii și reflecții care au pus în lumină valoarea arhitecturală și culturală a imobilului, precum și rolul Arethiei Tătărescu și al lui Milița Pătrașcu.

EkoGroup Vila – continuitate responsabilă și redeschidere culturală

Astăzi, vila istorică din Strada Polonă nr. 19 renaște sub denumirea de EkoGroup Vila, marcând o etapă de restaurare și reconectare a patrimoniului arhitectural și istoric cu viața culturii contemporane. Treptat, spațiul și-a recăpătat lumina, proporțiile și detaliile, iar utilizarea sa se orientează spre o deschidere atent controlată, accesul publicului realizându-se pe bază de bilet, în funcție de programul cultural.

Această transformare nu înseamnă ștergerea trecutului, ci o responsabilitate exersată prin conservarea memoriei inscripționate în fiecare element al casei – de la parchetul din stejar masiv și feroneria patinată până la șemineul artistic – și integrarea lor într-un discurs actual ce oferă vizitatorilor o experiență punctuală, dar profundă.

• Amplorile restrânse ale spațiului reflectă o cultura a sobrietății;
• Biroul premierului, la entre-sol, continuă să evoce o politică a puterii moderate;
• Intervențiile artistice și arhitecturale demască un dialog între modernism și tradiție;
• Grădina ascunsă, cu reminiscențe balcanice și mediteraneene, amplifică profunzimea spațiului privat;
• Prezența Arethiei Tătărescu aduce în cadru o prezență feminină decisivă, dar discretă.

Astfel, EkoGroup Vila nu se impune ca o ruptură, ci ca o continuare onorantă a unei istorii complexe.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician marcant al României interbelice, prim-ministru în două mandate, cunoscut pentru rolul său în consolidarea puterii executive și în navigarea prin crizele politice ale secolului XX.
• Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu, cei doi sunt distincti. Politicianul Gheorghe Tătărescu nu trebuie confundat cu pictorul român Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), reprezentant al academismului în secolul XIX.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa este un exemplu al arhitecturii interbelice din București, combinând inspirat accente mediteraneene cu elemente neoromânești, sub semnătura arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în modelarea casei?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara proiectului și a supravegheat cu rigurozitate ca vila să rămână coerentă, fără opulențe, reflectând valorile culturale ale familiei și implicarea sa în promovarea artei și meșteșugurilor tradiționale.
• Care este funcția clădirii în prezent?
  Casa funcționează sub numele de EkoGroup Vila, fiind un spațiu cultural cu acces controlat, care conservă elementele istorice și arhitecturale, punând în dialog trecutul cu prezentul.

În fața acestei reședințe, privitorul este chemat să recunoască nu doar o bijuterie arhitecturală, ci un punct de reper în istoria României. EkoGroup Vila invită la o călătorie care transcende suprafața zidurilor, către o reflecție profundă asupra memoriei politice, culturale și arhitecturale.

Așadar, pentru a pătrunde această dimensiune, vă recomandăm să vă informați despre programare și să contactați echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate. O incursiune aici nu este doar o vizită, ci o conversație cu o epocă și cu un om care, prin casa sa, continua să vorbească.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.